Ne tot întrebam care tradiții de nuntă chiar se mai țin azi și care au rămas doar în povești. Așa că, în loc să ghicim, am întrebat direct cuplurile. Au răspuns 144 de oameni din aproape toată țara — și harta care a ieșit e mai colorată decât ne așteptam. Iată ce am aflat.
Ce se mai ține în 2026
Primul lucru clar: tradițiile nu sunt pe cale de dispariție. 88% dintre cupluri spun că au ținut sau vor ține cont de obiceiurile din zona lor — inclusiv la nunți altfel moderne. Iar când i-am rugat să enumere tradițiile din zona lor, câteva nume au revenit iar și iar.
| Loc | Tradiția | Cât de des apare |
|---|---|---|
| 1 | Împodobitul bradului | cea mai menționată |
| 2 | Gătitul miresei (și al mirelui) | foarte des |
| 3 | Turta miresei | foarte des |
| 4 | Mersul la apă / udatul | des |
| 5 | Iertăciunea de la părinți | des |
| 6 | Mersul la nași | des |
| 7 | Furatul miresei | des |
Harta tradițiilor, pe regiuni
Aici devine interesant. Aceleași tradiții apar peste tot, dar accentul se mută de la o zonă la alta. Caută-ți regiunea:
Muntenia (Prahova, Dâmbovița, Argeș, București) — împărăția gătitului miresei, a turtei și a bradului. Aici turta ruptă deasupra capului miresei e aproape obligatorie.
Oltenia (Olt, Dolj, Gorj, Vâlcea, Mehedinți) — cea mai distinctă semnătură: bradul (17 din 20 de cupluri îl pomenesc) și mersul la apă / udatul (15 din 20). Mireasa merge cu alaiul la fântână și stropește invitații.
Moldova (Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Vaslui) — regiunea iertăciunii. Peste jumătate dintre cupluri o numesc cea mai importantă: mirii își cer iertare de la părinți înainte de cununie. Apare des și colacul.
Ardeal (Cluj, Mureș, Harghita, Alba, Sibiu, Brașov) — aici contează alaiul (mersul pe jos, cu muzică, de la o casă la alta) și furatul miresei.
Crișana și Banat (Bihor, Arad, Timiș) — alaiul, furatul miresei și steagul de nuntă împodobit. În Bihor apare și „mireasa falsă".
Dobrogea (Constanța, Tulcea) — furatul miresei și dansul găinii la petrecere.
Tradiții mai puțin știute
Câteva răspunsuri ne-au surprins. Sunt obiceiuri pe care nu le găsești în orice ghid:
• Spartul ulciorului (Brașov) — în timpul horei se sparge un ulcior: dacă se sparge din prima lovitură, primul copil va fi băiat; din a doua, fată.
• Călcatul pe picior în biserică (Moldova) — în dansul din jurul mesei, cine își calcă primul partenerul pe picior „va conduce" în căsnicie.
• Urcatul pe prăjină (Mehedinți) — un flăcău trebuie să ia o sticlă din vârful unei prăjini la casa miresei; dacă nu reușește, „mirele nu ia mireasa".
• Furatul pantofului — copiii fură pantoful miresei și cer răscumpărare de la mire (un favorit, din mai multe județe).
• Căratul apei la trei fântâni (Oltenia) — mireasa cară apă, iar la final varsă ulciorul cu piciorul, pentru recolte bogate.
„Spartul ulciorului în timpul horei — dacă se sparge din prima, mirii vor avea un băiat; din a doua, o fată."din răspunsurile la sondaj · cuplu din Brașov
De la tradiție la accesoriu
Multe dintre tradiții au și un obiect în centrul lor — și aici se leagă de ce facem noi. Gătitul miresei și al mirelui, a doua cea mai menționată tradiție, se desfășoară în jurul tăviței de gătit și al prosopului de mire. Mersul la nași vine adesea la pachet cu un dar pentru ei. Iar câteva cupluri ne-au spus chiar în sondaj că au comandat de la noi tăvița sau plăcuța de bun venit pentru nunta lor. Pentru o privire de ansamblu asupra decorului, vezi și ghidul decorațiunilor de nuntă.
Cum am făcut sondajul
Datele vin dintr-un formular online la care au răspuns 144 de cupluri în septembrie 2025, din 43 de județe — cu nunți între 2017 și 2027, majoritatea în 2025–2026. Le-am cerut să spună dacă țin cont de tradiții, care e cea mai importantă din zona lor și să enumere câteva. Cifrele de mai sus reflectă cât de des a fost menționată fiecare tradiție. Nu e un studiu sociologic riguros, ci o radiografie sinceră a ce se mai ține azi.
Întrebări frecvente despre tradițiile de nuntă
Care sunt cele mai răspândite tradiții de nuntă din România?
Conform sondajului nostru (144 de cupluri, 43 de județe), cele mai des menționate sunt împodobitul bradului, gătitul miresei și turta miresei, urmate de mersul la apă, iertăciunea de la părinți și furatul miresei.
Mai țin cuplurile cont de tradiții azi?
Da, în mare măsură: 88% dintre cuplurile care ne-au răspuns spun că au ținut sau vor ține cont de tradițiile din zona lor. Tradițiile rămân un reper, chiar și la nunțile moderne.
Ce tradiții sunt specifice fiecărei regiuni?
Pe scurt: în Oltenia domină bradul și mersul la apă, în Moldova iertăciunea de la părinți, în Muntenia gătitul miresei și turta, iar în Ardeal și Banat alaiul și furatul miresei. Fiecare zonă are accentul ei.
Ce este gătitul miresei?
Gătitul miresei (și al mirelui) este ritualul de pregătire dinaintea cununiei, când mireasa e îmbrăcată, iar mirele „bărbierit" simbolic. E unul dintre cele mai fotografiate momente și apare în răspunsuri în aproape toate regiunile.
Ce este iertăciunea?
Iertăciunea e momentul în care mirii își cer iertare de la părinți (și uneori de la bunici și frați) înainte de a pleca la cununie. E tradiția-semnătură a Moldovei — cea mai des menționată acolo.
Ce este turta miresei?
Turta miresei e o pâine sau un colac pe care nașa îl rupe deasupra capului miresei la finalul horei, iar bucățile se împart invitaților — un simbol de belșug și noroc. E foarte răspândită în Muntenia.
